Poate părea o soluție la îndemână ca un pacient să vină cu un prieten sau o rudă pe post de interpret, dar este o abordare greșită. În primul rând, o persoană neinstruită nu cunoaște terminologia medicală, ceea ce poate duce la erori critice de comunicare. Însă, cel mai important aspect este că, în prezența unei cunoștințe, pacientul își pierde complet dreptul la intimitate și independență. Acest lucru îl poate împiedica să vorbească deschis despre simptome jenante sau probleme personale, afectând calitatea actului medical.
Ghid rapid în 12 pași pentru o comunicare clară cu pacientul cu deficiențe de auz.
- Apelează la un interpret profesionist. Familia sau prietenii nu sunt o soluție. Un profesionist asigură acuratețe medicală, imparțialitate și, cel mai important, confidențialitatea pacientului.
- Vorbește direct cu pacientul, nu cu interpretul. Privește-ți pacientul în ochi. Interpretul este doar un canal de comunicare, nu partenerul tău de dialog.
- Captează-i atenția înainte de a vorbi. Un gest discret cu mâna este suficient. Fii răbdător și nu grăbi conversația, deoarece comunicarea prin interpret necesită mai mult timp.
- Menține contactul vizual. Expresiile faciale și citirea buzelor sunt esențiale. Nu vorbi în timp ce te uiți la monitor, la hârtii sau stai cu spatele.
- Articulează natural, fără exagerări. Mișcările forțate sau vorbitul prea lent fac citirea buzelor mai dificilă, nu mai ușoară. Vorbește într-un ritm normal.
- Vorbește la un volum normal. A țipa este deranjant pentru purtătorii de aparate auditive și, în plus, distorsionează mișcarea naturală a buzelor.
- Asigură o iluminare bună. Fața ta trebuie să fie clar vizibilă, fără umbre puternice. Comunicarea vizuală depinde în totalitate de o lumină adecvată.
- Folosește un limbaj simplu și clar. Evită jargonul medical excesiv. Scopul este ca informația să fie înțeleasă corect, nu să impresioneze prin complexitate.
- Utilizează notițe sau desene, la nevoie. O schemă simplă sau o informație scrisă poate clarifica instantaneu o procedură complexă. Întreabă dacă această metodă ajută.
- Ajută-te de gesturi și expresii faciale. Ele completează comunicarea verbală și pot transmite rapid și eficient emoții sau intenții (ex: siguranță, durere).
- Indică direct părți ale corpului. Pentru a explica o procedură precum o recoltare de sânge sau o radiografie, cel mai simplu este să arăți exact zona vizată.
- Verifică mereu dacă ai fost înțeles. Pune întrebări pentru a confirma dacă a înțeles. Dacă pacientul pare confuz, nu repeta aceleași cuvinte, ci reformulează ideea.
Sarcina de a asigura un interpret, atunci când pacientul solicită acest lucru, revine întotdeauna spitalului sau cabinetului medical, niciodată pacientului. Este un aspect important al asigurării accesului la servicii medicale. Mai mult, este important să se înțeleagă că nu toți pacienții cu deficiențe de auz comunică la fel; unii pot solicita un interpret în limbaj mimico-gestual, în timp ce alții pot avea nevoie de alte forme de sprijin pentru comunicare.
